Ştiu, nu am mai scris demult ... şi probabil că nici acum nu aş fi scris ... e târziu (cel puţin pentru mine) şi sunt obosită după atâtea ore de biologie.Însă ... tocmai biologia mi-a dat ideea.Într-un fel.
Mi-am amintit ... mi-am amintit, bineînţeles, că locuiesc într-un oraş de lângă Dunăre şi aici ... avem faleză.
Şi poate până aici nu ar fi nimic special.Însă mi-am amintit de asemenea de valuri, de bărci, de pontoane şi de pescăruşi ,de pescari.De după-amiezile în care ne plimbam pe faleză si priveam minute în şir pescarii.
Ieri, după ce am plecat de la şcoală, pe la ora prânzului (nu am stat decât la ora de fizică şi mergeam, alături de o colegă, la pregătire), una dintre noi a avut ideea (sau inspiraţia) de a o lua pe faleză (cu toate că pe acolo drumul este mai lung).
Şi era după-amiază, călduţ şi adia un vânt blând, a primăvară.Şi, în ciuda umezelii de pe jos şi a hainelor groase care ne aminteau de iarna deabia trecută ... am realizat pentru prima dată, anul acesta, că a venit primăvara.Şi nu a fost nevoie de mărţişoare şi flori, ci doar de un soare roşiatic, de amiază.
Şi, cu toate că ne grabeam, am avut timp să privesc oamenii din jur.Şi, cu toate că nu erau mulţi, am văzut doi pescari care mi-au amintit de copilărie.Poate că pare prostesc, însă printre cele mai importante amintiri ale mele se numără plimbările cu tatăl şi fratele meu pe faleză, după-amiază, atunci când ne opream să privim Dunărea şi pescarii.Şi era soare şi îndemna la somn ... şi adia vântul a primăvară.Ieri sau atunci.
Şi în câteva ore s-a terminat.A apus soarele şi a început să bată vântul a frig.Şi am uitat de Dunăre, de faleză şi de valuri.Şi până acum am uitat de tot.
1 comentarii:
Interesant mod de a privi primavara. Eu mai mult ma gandesc la pasari care canta, la flori si muguri ce rasar, si la cum se face mai cald... :P
Trimiteți un comentariu